Am ajuns la Antwerp in urma cu cateva zile, pe o vreme rece si cam neprietenoasa cu ideea de hoinareala prin oras. Dar am ales sa nu ratez nimic din ceea ce merita vazut intr-un loc ce a jucat un rol-cheie in cultura si economia Tarilor de Jos secole de-a randul.
Antwerp te face partas la splendoare si arta, la rafinament si gratie. Este un loc al frumosului, al subtilului, al aromelor calde, un loc in care istoria a lasat semne grandioase ce se lasa intelese si admirate cu emotie si pretuire.
Primul loc ce mi-a taiat rasuflarea a fost gara centrala. Recunosc ca evit garile, chiar si pe cele ale metropolelor europene, din pricina faunei ostile ce-si face veacul prin asfel de locuri. Gara din Antwerp este insa o opera de arta, un loc ce te poate face lesne sa pierzi multe trenuri, caci nu te poti opri sa privesti lacom toate detaliile imaginate de arhitectul Louis Delacenserie. Nota arhitecturala eclectista, cu fatada neo-baroca si domul imens din metal si sticla, pasiunea pentru detaliu, ritmul proportiilor si splendoarea ansamblului fac din gara centrala o opera de arta si o situeaza in topul celor mai frumoase gari ale lumii. Cu siguranta cea mai impunatoare intre preferintele mele, alaturi de gara Atocha din Madrid. Sper ca pozele sa va convinga, chiar daca nu sunt un fotograf inzestrat cu prea mult talent.
Chiar langa maiestuosul edificiu al lui Delacenserie se afla gradina zoologica, una dintre cele mai vechi din lume, infiintata in 1843. Neasteptat este faptul ca nu e doar un loc unde poti vedea sute de specii de animale; gradina zoologica propune si o dimensiune culturala si educativa, gazduind concerte simfonice sau evenimente sportive. Pe scurt, un loc in care se intalnesc stiinta, cercetarea si cultura.
Periplul meu prin orasul flamand a continuat in Grote Markt, principala piata a orasului, locul unde s-au concentrat istoria, splendoarea si gloria orasului in perioada de inflorire a secolelor XV-XVI. Cladirea Primariei poarta in zidurile sale istoria cresterii Antwerpului de la o cetate medievala la un impunator oras renascentist. Arhitectura imaginata de o intreaga echipa condusa de Cornelis Floris de Vriendt imbina elemente flamande si italiene, fixand imaginea de ansamblu pe bogatia de ornamente a partii centrale, cu statui reprezentand Justitia si Prudenta, dar si imaginea Fecioarei Maria, alaturi de blazoanele Ducatului de Brabant si Margraviatului de Antwerp.
Grote Markt este un spatiu al grandorii si frumusetii, vorbind cu credinta de un timp al maretiei orasului, devenit capitala europeana a zaharului in secolul al XVI-lea. Zaharul era o marfa scumpa si din ce in ce mai cautata, astfel incat in Antwerp se importa masiv trestie de zahar de pe plantatiile spaniole si portugheze, se rafina si se exporta, in special in Germania. Comercianti bogati, multi dintre ei evrei, portughezi, spanioli sau italieni, se stabilesc in Antwerp, isi inalta case impunatoare si cladesc afaceri profitabile. La fel de profitabile sunt bancile, bancherii bogati ai Antwerpului imprumutand Anglia pana dupa 1570, centrandu-si activitatea financiara pe bunul mers al bursei din Antwerp.
Nota cosmopolita si multiculturalitatea orasului sunt evidente astazi ca si acum aproape cinci secole si doar un exercitiu de imaginatie te poate tine departe de atmosfera de secol XVI. Exercitiu pe care m-am amuzat sa-l fac, ignorand camerele foto si iphone-urile turistilor, intorcandu-ma intr-un timp al elegantei, artelor frumoase si opulentei, cu arome indepartate de scortisoara si ghimbir. In jur au vegheat ceremonios cladirile emblematice ale orasului, primaria, casele breslelor si peste toate, dominand solemn, Onze-Lieve-Vrouwekathedraal, catedrala a carei constructie a durat 169 ani.
Loc de rugaciune, dar si muzeu, catedrala a traversat epoci de prosperitate, dar si de declin. Iar astazi adaposteste, intre altele, patru lucrari de arta semnate de Rubens, pictorul care a schimbat definitiv stilul artei flamande. Intr-o alta postare voi reveni asupra artei lui Rubens pentru ca, vizitand Rubenshuis, casa si atelierul pictorului, am inteles cat de legata a fost arta sa de identitatea culturala a orasului.
Rubens este inmormantat in impunatoarea biserica Sf.Iacob, iar mormantul sau este vegheat de Doamna noastra inconjurata de sfinti, un tablou pictat chiar de Rubens, in fapt un portret al familiei sale.
Am descoperit frumusetea orasului vechi, asa cum bijutieri frematand de emotie descopera stralucirea unui diamant intr-o piatra bruta sau taietura ideala, slefuirea fara de cusur. Muzee si catedrale, oameni care au faurit o istorie si au dat pietrei forma visurilor lor.
Slefuirea pietrei, a celei pretioase, este indeletnicire veche in orasul de pe Scheldt. Antwerp este de secole centrul mondial al comertului cu diamante, evreii hasidici avand pozitia predominanta pe piata bijuteriilor. Din pacate, comertul cu diamante este acum controlat de indieni, care schimba rapid nu numai industria diamantelor, dar si fata orasului, impunand cartiere indiene de tipul Little Bombay.
Ma voi reintoarce la Antwerp intr-o viitoare postare pentru a vorbi despre Rubens, Scheldt si ciocolata. Pentru ca Antwerp ramane peste timp un oras dulce ca zaharul si pretios ca diamantele.
